Home | Autentificare     
Experior LogoMath Logo

Ecuatii algebrice de grad superior


Autor: Dana Schiopu
Descriere: articol pentru Clasa a XII-a publicat in data de 14 Apr 2008, nivel de dificultate Dificultate.
Teorema lui Bezout. Scurt istoric despre rezovarea ecuatiilor algebrice de grad 1-4. Teorema Abel-Ruffini si teorema d’Alembert-Gauss (teorema fundamentala a algebrei). Numere intregi negative, numere rationale, numere complexe ca radacini de ecuatii algebrice. Relatii intre radacini si coeficienti (relatiile lui Viete) cu exemple. Rezolvarea ecuatiilor binome. Exemple si figuri geometrice pentru gradele 3,4. Rezolvarea ecuatiilor bipatrate. Exemple.
Domenii: Polinoame

Dacă coeficienţii sunt numere reale, atunci ecuaţia algebrică se spune că este cu coeficienţi reali: dacă polinomul are coeficienţi raţionali, atunci ecuaţia se numeşte cu coeficienţi raţionali etc.

O ecuaţie care nu poate fi redusă la o ecuaţie algebrică prin operaţiile de: adunare, înmulţire, ridicare la putere etc., se numeşte ecuaţie transcendentă.

De exemplu: Ecuaţiile Math formula sunt ecuaţii transcendente.

Definiţie: Se spune că Math formula este soluţie (sau rădăcină) a ecuaţiei Math formula, dacă punând Math formula în ecuaţie, aceasta se verifică, adică Math formula.

Să observăm că dacă Math formula este rădăcină a ecuaţiei Math formula, atunci Math formula este rădăcină şi pentru polinomul Math formula şi reciproc. Prin urmare, rezultatele stabilite pentru rădăcinile polinoamelor rămân valabile şi pentru ecuaţiile algebrice definite de acestea.

A rezolva o ecuaţie algebrică înseamnă a-i determina soluţiile.

Pentru ecuaţiile de gradul întâi Math formula soluţia este Math formula. Pentru ecuaţiile de gradul al doilea rădăcinile se calculează cu formulele:

a) Math formula, unde Math formula

b) Math formula, unde Math formula

c) Math formula, daca Math formula, unde ecuaţia are forma generală Math formula.

Ecuaţiile algebrice de grad superior vor fi acele ecuaţii algebrice având gradul mai mare sau egal cu trei.

Încă din antichitate, matematicienii ştiau să determine rădăcinile ecuaţiilor algebrice de gradul I şi gradul II. În secolul al XVI-lea, în perioada Renaşterii italiene, matematicienii italieni Scipione del Ferro şi Niccolo Tartaglia au determinat formula de rezolvare pentru ecuaţia de gradul III, iar Ludovico Ferrari a determinat formula de rezolvare pentru ecuaţia de gradul IV. Acestea au fost publicate de Gerolamo Cardano în "Ars Magna" (1545).


Pagina 2 din 11 « Pagina anterioara        Pagina urmatoare »

Materiale Didactice Asemanatoare


Bullet Aplicatii ale ecuatiilor algebrice de grad superior

Bibliografie


1. Manual pentru clasa a X-a - Nastasescu C., Nita C., Soare N. - Editura: Didactica si Pedagogica
2. Manual pentru clasa a XII-a - Elemente de Algebra - Ganga M. - Editura: MathPress