Home | Autentificare     
Experior Logo

Biblioteca


In cadrul bibliotecii online poti studia 12 articole, 179 lectii.

Articolul zilei: Inversarea functiilor continue


Math formula INVERSAREA FUNCŢIILOR CONTINUE

Vom enunţa două teoreme ce au un rezultat important:

Teorema 1: O funcţie Math formula are proprietatea lui Darboux Math formula imaginea oricărui interval prin Math formula este tot un interval.

Teorema 2: (a valorilor intermediare)

Orice funcţie continuă pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel interval.

Din aceste două teoreme se obţine următorul corolar:

Corolar : fie Math formula un interval şi Math formula, o funcţie continuă pe Math formula Mulţimea Math formula este tot un interval.

Exemplu: Fie funcţia Math formula şi Math formula şi din continuitatea funcţiei Math formula.

Acest corolar ajută la demonstrarea riguroasă a surjectivităţii unor funcţii.

Consecinţă: Fie Math formula continuă pe Math formula cu Math formula ; Math formula.

Atunci Math formula este surjectivă.

În general, dacă marginile Math formula ale unei funcţii continue Math formula pe un interval Math formula sunt atinse, atunci Math formula. Dacă niciuna din marginile funcţiei nu este atinsă, atunci Math formula. (aici Math formula, Math formula calculate în Math formula )

Exemplu: Pentru funcţia Math formula avem Math formula deci Math formula.

Observaţie 1) Dacă Math formula şi Math formula este continuă pe Math formula, nu rezultă în general că Math formula sunt atinse chiar în capetele intervalului Math formula

Observaţie 2) Daca Math formula atunci pentru Math formula

( Math formula interval închis Math formula tot interval închis ). Dacă Math formula (interval deschis) despre Math formula, cu Math formula funcţie continuă nu se poate afirma decât faptul că este interval, fără a se putea specifica ce fel de interval este. Se poate întâmpla ca Math formula să fie nemărginit.


Semnul functiei de gradul al II-lea

Intervalele de monotonie ale functiei de gradul doi cu discutie dupa semnul coeficientului termenului dominant, tabele de variatie, graficul functiei, exemple.

Vezi intregul articol
Asupra unei probleme de geometrie

O problema de geometrie cu patru solutii: una sintetica, una analitica; una trigonometrica si una vectoriala. Solutia sintetica contine o constructie auxiliara; solutia trigonometrica foloseste teorema sinusurilor. Solutiile analitica si vectoriala constau in calcule directe. De remarcat ca solutiile analitica si vectoriala sunt diferite; adica solutia vectoriala nu este transpusa solutiei analitice in limbaj vectorial (si viceversa).

Vezi intregul articol
Ecuatia exponentiala - partea II

Tipuri de ecuatii exponentiale, metode de rezolvare: substitutie si logaritmare, aplicatii.

Vezi intregul articol
Aplicatii. Rezolvarea sistemelor liniare

2 sisteme liniare de 3 respectiv 4 necunoscute si 3 ecuatii cu rezolvari.

Vezi intregul articol

Materiale didactice


Bullet Adunarea numerelor complexeDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Adunarea vectorilorDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Afixul punctului care imparte un segment intr-un raport datDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Aplicatii ale determinantilorDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Aplicatii ale determinantilor in geometria analiticaDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Aplicatii ale ecuatiilor algebrice de grad superiorDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Aplicatii ale functiilor de gradul al II-leaDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Aplicatii ale integralei definiteDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Aplicatii ale monotoniei functiei de gradul al II-leaDificultate: Nivel de dificultate
Bullet Aplicatii ale proprietatii lui DarbouxDificultate: Nivel de dificultate